Ieri m-au certat nu mai putin de trei oameni ca nu mai adun retete, nu mai impung cu furculita pe oricine mananca prajeli si nu ma mai uit urat pe sub sprancene la cei care fac o baie pe zi in dressing cu maioneza. Poate s-au gandit toti acesti trei oameni ca brusc m-am imblanzit. Am inchis ochii la farfuriile din jur pline cu deceptii si am inceput sa mananc pe furis poate chiar si cate un hot dog. Nici vorba! Le zic de aici in nas. Doar ca a dat vara peste mine, cu bunatati care ma tin ocupata. De toate felurile. Si nu ma plang deloc.

Am inceput sa-mi variez dieta in bogatia asta de verdeata care m-a inconjurat. Ador pietele si tot ce au prin ele sa-mi dea. Iubesc pepenii rosi, deja dulci si caisele noastre care s-au facut prin unele locuri. A ramas doar branza in frigiderul meu singurul aliment care nu pulseaza a viata. Restul stau sa sara din lada de cate ori ma uit inauntru.

Sunt rare zilele in care imi comand mancare. Am inceput sa-mi duc regulat cu mine la birou orice se potriveste de-amestecat intr-o salata. Si asta ma bucura la mai multe niveluri. Pe langa stiinta exacta a ceea ce am in farfurie mai e si gandul linistitor ca portofelul meu are sanse sa ramana asa peste limita anorexiei.

Putine seri ma prind acasa. Nu, nu ies sa mananc in oras ca altadata cand ma intindeam cu prietenii in jurul meselor pline cu care ce-a comandat. Alerg, ma plimb, respir, miros, ma imprietenesc. Ma incarc.

Weekend-urile sunt si mai putine in barlog. Niciunul pe care pot sa il indic acum de fapt. Ma prind toate la mare. Acolo pestele e bun zi de zi, aerul sarat, baia racoroasa, zambetele aramii si muzica in ureche.

Asta imi face mie vara. Imi uniformizeaza meniul in verde, imi genereaza obsesii pentru anumite fructe, imi da energie si curaj. Nu ma lasa sa roiesc pe langa aragaz, camara, borcane, mirodenii si dulcegarii. Ma scoate afara, cu sau fara voia mea, dar mai mult in complicitate totala, recunosc.

Si atunci, in conditiile date cand sa mai buchisesc aici la tot ce am sa va spun despre mancare, pofta de-a inghiti doar ce-i sanatos, obsesia dintre cantarul echilibrat si minte ? Nu vreau sa spun ca am pus condeiul in cui, deloc. Dar vara gandurile de razboi sunt in vacanta.